
Bun venit APRILIE! Ce mâncăm în această lună conform Ayurveda, știința ezoterică indiană
8 aprilie, 2024
Provocarea cu mâncare: Carne de Porc
20 noiembrie, 2024Ayurveda este un concept destul de nou în România, pe care destul de puțină lume îl cunoaște. Prin prisma a ceea ce am trăit, învățat, înțeles, ayurveda este mai mult decât știința vieții. Este acea medicină tradițională pe care o practici tu pentru tine însuți, tu pe tine.
Suntem învățați să mergem la medic și să așteptăm ca altcineva, adică medicul respectiv să ne facă bine. Să ne dea o pilulă magică și să ne “repare”. Nu luăm în considerare anii în care ne-am ignorat corpul fizic, în care l-am împins la limită, în care nu l-am îngrijit și nu l-am ascultat…vrem doar să ne repare cineva. Ayurveda vine din sanscrită și etimologic înseamnă “știința vieții”, adică “ayush” și “veda”.
Este o știință pe care toți o cunoaștem, toți o avem în noi. Doar că pe parcursul acestei vieți ne-am dezvoltat diferite filtre prin care înțelegem și vedem viața, filtre ce determină comportamente ce pot duce uneori la boala. Și este nevoie de răbdare, timp și voință să “dez-învățam” ceea ce am învățat cu atâta determinare și să ne reamintim ayurveda.
Într-o zi toridă de vară, dacă urci o stradă cu un trotuar la umbră și unul la soare, nu-i așa că-l alegi pe cel cu umbră? Și într-o zi de iarnă geroasă, dacă urci aceeași stradă, nu-i așa că alegi trotuarul cu soare? Facem lucrurile pe pilot automat, nu le mai gândim, nu ne mai întrebăm “de ce”. Ayurveda ne învață cum să ne înțelegem comportamentul, atât al nostru cât și pe al celor din jur, ne explică de ce facem ceea ce facem, cum ne putem echilibra prin obiceiuri simple, pe care să le includem în rutina noastră zilnică.
Ayurveda este o știință străveche, apărută acum mai bine de 5000 de ani, în India. Are un limbaj simplu, folosește cuvinte comune pentru a fi înțeleasă de toată lumea. Este un sistem de vindecare care se aplică în viața de zi cu zi, oră de oră, minut de minut. Incomparabil cu pastilă “magică” pe care o așteptăm cu toții că să ne repare, nu-i așa 🙂?
Aș putea spune că ayurveda este acea știință care se bazează pe ceea ce simțim mai mult decât pe ceea ce știm (cu mintea noastră analitică). Este știința prin care experimentăm viață, experimentăm acest concept de “sunt viu, în viață”. Cu alte cuvinte, este o știință participativă: nu o poți experimenta dacă nu practici. Nu o poți învăța dacă nu o aplici zi de zi în viața ta. Chiar cred că este mai bine să începi să practici, ca să-i înțelegi beneficiile în loc să faci invers (să înveți mai întâi și apoi să practici).

Ayurveda este o știință experiențială, se bazează pe ceea ce simțim și modul în care experimentăm viața prin cele 5 simțuri. Toată lumea experimentează senzația de rece-cald (simț tactil), toată lumea știe diferența dintre lumină și întuneric (simț vizual), dintre liniște și zgomot (simțul auditiv), toți am experimentat gusturile dulce, sărat, amar, acru, astringent (simțul gustativ). Gândește-te acum câtă lume simte acizii omega 3 din mâncare? Câți dintre noi i-au mestecat și s-au bucurat de gustul lor nemaipomenit? Nu spun că acizii omega 3 nu sunt buni și necesari pentru organism, ci vorbesc despre calea de experimentare.
Prin cele 5 simțuri ale noastre navigăm, practic, în realitatea aceasta pe care o numim viață. Și da, simțurile sunt experimentate de fiecare dintre noi în mod propriu, uneori sunt chiar alterate. Ayurveda ne arată cum, prin practicile zilnice, să ne întărim aceste simțuri, astfel încât să “simțim” viața cât mai viu și cât mai mult timp. Dacă nu ne folosim simțurile la adevărata lor capacitate, ele se vor atrofia. Nu vom mai ști ce este bun pentru noi și ce nu. Dacă am fi lăsați în pădurile Amazonului cu niște simple instrucțiuni “mănânci ce găsești pentru a supraviețui”, majoritatea dintre noi am pieri, pentru că am uitat să ne folosim simțul gustativ pentru a ne orienta în viață.
Ayurveda studiază această relație care se creează între noi și ceea ce mâncăm, ceea ce bem, aerul pe care îl respirăm, mediul în care trăim. Nutriția clasică vorbește de calorii și ne învață câte calorii să consumăm. Însă eu vin și te întreb: este diferență între caloriile și proteinele, glucidele dintr-un măr și cele dintr-o prăjitură? Sigur că este! Și pentru că această diferență nu a putut fi explicată doar cu termenul de “calorii”, s-au inventat caloriile “bune” și caloriile “rele”. Ayurveda are o altă abordare în această situație: privește la relația om-mâncare. Adică la o reciprocitate. Sigur, mănânc mâncare…însă cum mă face această mâncare să mă simt? Ce efect are ea asupra mea? Cum o simt? Poate prea grea? Sau prea ușoară? Poate e prea fierbinte, prea piperată, prea aspră? Poate eu transpir după ce o consum, sau poate mă îngreunează și mă ia somnul? Vezi câte întrebări la care “caloriile” nu pot răspunde?
De aceea ayurveda studiază reacțiile noastre la mâncare și le interpretează din punct de vedere medical. Adică studiază modul în care mâncarea ne face să ne simțim după ce am înghițit-o. Nu din punct de vedere biochimic, care este abordarea medicinei occidentale, ci studiază experiența noastră cu mâncarea. În acest mod ayurveda face din mâncare, din alimente și băuturi un instrument la îndemâna, un instrument ce poate fi folosit zilnic pentru a echilibra corpul fizic, mintea, gândurile, emoțiile, comportamentul.
Un experiment simplu pe care îl poți face singur acasă este să mănânci câteva zile dulciuri din comerț și să-ți notezi gândurile, comportamentul, emoțiile cu care te confrunți. Apoi să mănânci câteva zile kitchari (orez cu fasole mung și condimente) și tot așa, să-ți notezi comportamentul, gândurile, emoțiile. Atunci vei vedea pe pielea ta diferența 🙂.
Un alt beneficiu al acestei științe, ayurveda, este faptul că adună laolaltă toate simptomele și semnele pe care le experimentezi, le privește ca pe un tot și observă cum sunt legate între ele, cum se potrivesc unui dezechilibru. Spre deosebire de ayurveda, medicina alopată adună aceste semne și simptome și le tratează pe fiecare în parte (nu știu dacă ai observat cum bătrânii pleacă de la farmacie cu o traistă de medicamente). Iar tu, in loc să pleci cu 20 de remedii pentru 20 de simptome, pleci cu 2-3 remedii care se potențează unele pe altele și care au ca rezultat final echilibrarea ta.
Nu poți lua doctorul acasă cu tine, însă ceea ce faci acasă contează enorm. De îndată ce vei începe să practici zi de zi obiceiuri și ritualuri din ayurveda, vei simți câte beneficii aduce în viața ta.
Laura-Simona Ilie, nutritionist holistic, practicant ayurveda, green witch